Cum se scrie: mia sau mi-a
Cum se face diferența
„Mia” este forma articulată hotărât a numeralului „o mie” (1000): „mia de euro promisă”, „a doua mia de vizitatori”. Se scrie fără cratimă, ca un substantiv obișnuit.
„Mi-a” este forma contrasă din pronumele personal „mi” (mie) plus auxiliarul „a”, folosită la perfectul compus, persoana întâi: „mi-a spus”, „mi-a plăcut”, „mi-a dat un cadou”. Cratima marchează elidarea vocalei.
Testul rapid: dacă vorbești despre numărul 1000, scrii „mia” fără cratimă. Dacă înseamnă „mie a făcut ceva cineva”, la trecut, scrii „mi-a”, cu cratimă.
Exemple
- „Am economisit prima mia de lei.” (numeral, fără cratimă)
- „Mi-a plăcut foarte mult filmul.” (trecut, sens de „mie”)
- „Mia de euro pe care mi-a promis-o încă n-a ajuns.” (ambele forme)
Greșeli frecvente
Confuzia e rară în context clar, dar apare în scrisul rapid: „mia spus” în loc de „mi-a spus”. Diferența cea mai simplă de reținut: „mia” e mereu legată de cifra 1000, iar „mi-a” e mereu legată de un verb la trecut care se referă la persoana care vorbește.