Cum se scrie: mia sau mi-a

"Mia" este forma articulată a numeralului "mie" ("mia de lei"), în timp ce "mi-a" este forma contrasă din pronumele "mie" (mie-mi) plus auxiliarul "a", folosită la perfectul compus: "mi-a spus", "mi-a dat".
Actualizat la 24 august 2026

Cum se face diferența

„Mia” este forma articulată hotărât a numeralului „o mie” (1000): „mia de euro promisă”, „a doua mia de vizitatori”. Se scrie fără cratimă, ca un substantiv obișnuit.

„Mi-a” este forma contrasă din pronumele personal „mi” (mie) plus auxiliarul „a”, folosită la perfectul compus, persoana întâi: „mi-a spus”, „mi-a plăcut”, „mi-a dat un cadou”. Cratima marchează elidarea vocalei.

Testul rapid: dacă vorbești despre numărul 1000, scrii „mia” fără cratimă. Dacă înseamnă „mie a făcut ceva cineva”, la trecut, scrii „mi-a”, cu cratimă.

Exemple

  • „Am economisit prima mia de lei.” (numeral, fără cratimă)
  • „Mi-a plăcut foarte mult filmul.” (trecut, sens de „mie”)
  • „Mia de euro pe care mi-a promis-o încă n-a ajuns.” (ambele forme)

Greșeli frecvente

Confuzia e rară în context clar, dar apare în scrisul rapid: „mia spus” în loc de „mi-a spus”. Diferența cea mai simplă de reținut: „mia” e mereu legată de cifra 1000, iar „mi-a” e mereu legată de un verb la trecut care se referă la persoana care vorbește.